Într-o lume în care ritmul vieții este tot mai alert și preocupările noastre sunt variate și numeroase, sănătatea poate fi adesea neglijată. Unele afecțiuni medicale trec neobservate deoarece sunt asimptomatice la debut sau prezintă simptome minore, care sunt frecvent ignorate. În prezent există diverse programe de screening implementate pentru vârsta adultă care încearcă să depisteze din timp astfel de afecțiuni, programe cu indicații clare în funcție de vârstă și diverși factori de risc și pe care le puteți accesa prin medicul dumneavoastră de familie (sau medicul dumneavoastră curant).
Efectuarea analizelor medicale reprezintă una dintre cele mai simple metode de depistare a unor boli. Accesibilitatea acestor analize crește în mod constant, așadar, prin acest articol ne-am propus să subliniem importanța lor în menținerea sănătății și prevenirea complicațiilor medicale.

Cât de des ar trebui să ne facem analizele de rutină?

Frecvența recomandată pentru efectuarea analizelor de rutină variază în funcție de factori individuali, precum vârsta, sexul, istoricul medical și factorii de risc specifici unei persoane. Medicul dumneavoastră de familie este cel mai în măsură să stabiliească momentul oportun al realizării analizelor de rutină și al analizelor de tip screening. În lipsa unor indicații medicale specifice, mulți medici generaliști vor recomanda efectuarea anuală a analizelor.

Care sunt analizele recomandate?

1. Hemoleucograma – utilă pentru depistarea anemiei, a infecțiilor sau a unui deficit imun; poate furniza informații referitoare la unele boli oncologice.
2. Profilul hepatic (albumina, transaminaze, bilirubina) – permite identificarea afecțiunilor ficatului.
3. Ureea și creatinina sunt indicate pentru evaluarea rinichilor.
4. Glicemia și hemoglobina glicozilată (HbA1c) sunt analizele care ne arată „zahărul din sânge”, utile în depistarea diabetului zaharat. Valoarea HbA1c este o medie a glicemiei în ultimele 3 luni.
5. Profilul lipidic („grăsimile”)  include trigliceridele și colesterolul (total, LDL și HDL); aceste analize cuantifică riscul dezvoltării unei boli cardiovasculare.
6. Sideremia și feritina – valorile scăzute apar în deficitul de fier care este cea mai frecventă cauză de anemie.
7. Ionograma serică include nivelul sodiului, potasiului, calciului, magneziului, clorului, electroliți esențiali pentru menținerea homeostaziei organismului (funcționarea sa optimă).
8. Sumarul de urină – indicat de asemenea pentru evaluarea afecțiunilor renale.
9. Alte analize recomandate includ profilul tiroidian (TSH, FT4), vitamina D, antigenul prostatic (PSA).

Analizele sunt gratuite?

Dacă sunteți asigurat în sistemul public de sănătate, medicul de familie vă poate da un bilet de trimitere pentru efectuarea analizelor. Cu acest bilet, vă puteți programa la orice laborator de analize care lucrează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Astfel puteți beneficia de decontare integrală pentru majoritatea analizelor.

De ce nu trebuie să mâncăm înainte de recoltarea probelor?

Alimentele și băuturile conțin macronutrienți (carbohidrați, proteine, grăsimi) și micronutrienți (vitamine, minerale). Consumul lor poate modifica temporar nivelul glucozei, al lipidelor, al proteinelor și respectiv al ionogramei, determinând rezultate false. De asemenea, unii markeri specifici folosiți în laborator pot interfera cu anumiți compuși din alimente, influențând valorile obținute. Așadar, pentru asigurarea acurateței rezultatelor, în lipsa unor instrucțiuni specifice primite de la medicul dvs., se recomandă un post alimentar de aproximativ 8-12 ore anterior recoltării.  De asemenea, alcoolul și tutunul trebuie evitate cu 24 de ore înainte.
Nu este interzis consumul de apă!

Cum se recoltează probele biologice?

Cu ajutorul unui garou care permite vizualizarea mai bună a traiectului venei, asistenta medicală, în condiții optime de igienă, va recolta sânge în diferite eprubete cu ajutorul unui ac/fluturaș steril conectat la un holder. Ulterior, compresa cu alcool menținută pe zona respectivă și plasturele au rolul de a preveni sângerarea.
În ceea ce privește proba de urină, aceasta se va recolta dimineața, după igiena locală, din jetul urinar mijlociu, într-un recipient special.

„Mi se face rău când merg la analize.”

Fobia de ace (tripanofobia) sau fobia de sânge (hemofobia) sunt destul de des întâlnite. Este important să anunțați dacă aveți aceste fobii pentru că asistentele medicale cunosc anumite tehnici pentru reducerea anxietății ( ex. conversații pentru distragerea atenției). De asemenea, întreg personalul laboratorului dețin competențe medicale în vederea acordării primului ajutor, dacă situația dvs impune acest lucru. 

În cât timp primim rezultatele analizelor?

În majoritatea cazurilor, rezultatele analizelor uzuale sunt disponibile în 1-2 zile lucrătoare. 
În concluzie, analizele de rutină ne oferă o imagine obiectivă asupra stării noastre de sănătate și ne ajută să facem modificări în stilul nostru de viață înainte de apariția unei afecțiuni medicale. Un sfat util este să ne creăm obiceiul de a ne face analizele medicale în luna în care ne-am născut, anual, după o consultare prealabilă cu medicul de familie sau medicul nostru curant care vor stabili indicația.
Așadar, tu când ți-ai făcut ultima dată analizele?