Într-o lume caracterizată de ritmuri rapide și presiuni constante, atacurile de panică au devenit o realitate tot mai frecventă pentru mulți dintre noi. Aceste episoade intense de anxietate și frică extremă nu țin cont de vârstă, sex sau statut social; ele pot afecta pe oricine, în orice moment al vieții. Este important să înțelegem că atacurile de panică nu sunt un semn de slăbiciune sau de lipsă de control personal; dimpotrivă, ele bază de răspunsuri naturale ale corpului în fața unor situații stresante și tensionate.

În acest articol, vom explora mai detaliat atacurile de panică, simptomele lor, cauzele posibile și, cel mai important, modalitățile de gestionare și prevenirea acestora. Înțelegerea atacurilor de panică este esențială nu numai pentru cei care să le experimenteze, ci pentru cei din jurul lor, și pentru a oferi sprijin și empatie în momentele dificile și contribuie la eliminarea stigmatului legat de sănătatea mentală. Deci, haideți să explorăm această temă importantă și să vă învățăm cum să ne ajutam pe noi înșine și pe cei dragi să facă față atacurilor de panică.

Ce sunt atacurile de panică?

Atacurile de panica sunt episoade de anxietate apărute brusc, în care simțiți teamă intensă și disconfort fizic accentuat, deși nu sunteți expus niciunui pericol real sau nu exista o cauză evidentă.

Atacul de panică este caracterizat de simptome precum: ritm cardiac accelerat, transpirație abundentă, tremurături, respirație îngreunată, frisoane sau senzație de fierbințeală, amețeală, dureri în piept, dureri abdominale, amorțeală sau furnicături, precum și sentimentul unui dezastru teribil iminent. Mulți dintre cei care se confruntă cu unul cred că suferă un atac de cord și că riscă să moară.

Atacul de panică pare foarte real, este înspăimântător și epuizant pe plan emoțional. Multe persoane care se confruntă cu primul atac de panică se duc la Urgență crezând că au avut un atac de cord.

Acesta apare adesea „din senin”, fără niciun avertisment și adesea fără un factor declanșator clar. Se pot chiar produce când ești relaxat sau când dormi.

Simptomele atacurilor de panică:

Atacurile de panică sunt evenimente intense de anxietate caracterizate de apariția bruscă a unor simptome fizice și psihologice intense. Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai comune simptome ale atacurilor de panică includ:

1. Palpitații sau bătăi rapide ale inimii.
2. Respirație rapidă sau dificultate în respirație (hiperventilare).
3. Senzația de sufocare sau lipsă de aer.
4. Durere sau disconfort în piept.
5. Transpirație excesivă sau senzația de căldură.
6. Tremurături sau senzația de tremur în corp.
7. Amețeli sau senzația de leșin.
8. Sentimente de frică intensă sau teroare.
9. Senzație de pierdere a controlului sau de nebunie.
10. Furnicături sau amorțeală în mâini, picioare sau alte părți ale corpului.
11. Greață sau disconfort abdominal.
12. Senzația că lucrurile sunt ireale (derealizare) sau că persoana însăși nu este reală (depersonalizare).

Un atac de panică poate dura de câteva minute, dar simptomele pot varia în intensitate și pot simula adesea simptomele unui atac de cord sau al altor afecțiuni medicale grave. Este important de menționat, de obicei, atacurile de panică apar fără un motiv aparent și pot apărea în orice moment.

Factori declansatori și cauze

Factorii de risc pot sa aiba legatura cu temperamentul (de exemplu, neuroticism si sensibilitate la anxietate), mediul inconjurator (abuzurile din copilărie etc.) sau poate fi vorba despre factori genetici si fiziologici. Cauza exactă a tulburării de panica este necunoscută, dar la fel ca în cazul multor tulburări de anxietate, aceasta se mosteneste. De fapt, este deseori întâlnită în combinație cu alte tulburări ereditare, cum ar fi tulburarea bipolară și alcoolismul.

Cu toate acestea, numeroase persoane fără un astfel de istoric ajung sa dezvolte această problemă. Funcționarea defectuoasă a anumitor zone ale creierului, cum ar fi amigdala și glandele suprarenale, poate determina producerea excesivă a anumitor substanțe chimice care provoacă simptomele fizice ale acestor episoade.

Dacă un atac de panică neașteptat nu are factori declanșatori externi evidenți, în schimb, atacurile de panică așteptate și anxietatea sunt determinate de cauze similare. Printre acești factori declansatori comuni se numără:

• un loc de munca stresant;
• sofatul;
• situatiile sociale;
• fobiile, cum ar fi agorafobia (teama nejustificata fata de spații aglomerate sau deschise), claustrofobia (teama patologica de spatiile inchise) si acrofobia (teama de inaltime);
• amintirea unei experiențe stresante;
• afectiunile cronice, cum ar fi bolile de inima, diabetul, sindromul colonului iritabil sau astmul;
• durerile cronice;
• sevrajul provocat de sistarea consumului drogurilor sau alcoolului;
• fumatul sau consumul excesiv de cofeină;
• unele medicamente și suplimente alimentare;
• afecțiunile tiroidei.

Cum să faci față unui atac de panică:

În condițiile în care o persoana acuză stări similare cu atacurile de panica este important să viziteze atât cabinetul unui psiholog, cât și cabinetul unui medic generalist.

Vizita la medic este necesară pentru a se stabili dacă există sau nu cauze medicale ale simptomelor atacului de panică. În urma consultului psihologic, este posibil ca pacientul sa fie îndrumat spre psihiatru în vederea diagnosticării unei eventuale tulburări mai largi în cadrul căreia se manifestă atacurile de panică, întrucât acestea nu reprezintă în sine o categorie de diagnostic. Ulterior exista trei tipuri de intervenție către care pacientul va fi indrumat (în momentul în care s-au exclus cauzele de natură medicală):

• Intervenție medicamentoasă (prescrisă de psihiatru)
• Intervenție psihologică (psihoterapie)
• Intervenție mixtă (psihologică și medicamentoasă).

Prevenția atacurilor de panică:

Deși atacurile de panică pot fi greu de prevenit, iată câteva sfaturi concise care pot ajuta:

1. Evitati stimulentele: Reduceți sau evitați cofeina, nicotina și alte substanțe care pot declanșa anxietate.
2. Evitați alcoolul și drogurile: Consumul acestor substanțe poate agrava anxietatea.
3. Stil de viața sanatos: Exercițiile fizice regulate, o alimentație echilibrată și somnul adecvat pot reduce stresul.
4. Gestionarea stresului: învățați tehnici de relaxare și gestionare a stresului, cum ar fi meditația sau yoga.
5. Cunoaștere și înțelegere: Realizați că atacurile de panică nu reprezintă o amenințare reală și puteți învăța să le controlați.
6. Terapie și/sau medicamente: Terapia cognitiv-comportamentală și medicamente pot fi utile în tratamentul atacurilor de panică severe.

Concluzie

În acest articol, am explorat ce sunt atacurile de panică, simptomele lor, cauzele posibile și modalități de gestionare și prevenire a acestora. Am subliniat importanța înțelegerii acestor episoade pentru a oferi sprijin și empatie celor care le experimentează și pentru a contribui la eliminarea stigmatului legat de sănătatea mentală.

Pentru cei care se confruntă cu atacuri de panică, vizitează un specialist în sănătate mintală poate reprezenta un pas esențial în direcția recuperării. Terapia cognitiv-comportamentală și, în unele cazuri, medicamentele prescrise de un psihiatru pot fi instrumente valoroase în gestionarea și tratamentul acestor episoade.

În final, prevenirea atacurilor de panică implică adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și, dacă este necesar, evitarea sau gestionarea factorilor declanșatori. Amintiți-vă că sunteți în controlul propriei vieți și că există resurse și sprijin disponibil pentru a vă ajuta să vă recăpătați calitatea vieții și să vă bucurați de fiecare zi fără frică.

As. Gherghescu Camelia