Unul dintre subiectele care provoacă stres și îngrijorare în rândul tinerilor părinți este perioada de colici a sugarului. Colicile pot fi, fără doar și poate, o experiență dificilă și obositoare atât pentru bebe, dar mai ales pentru părinții care nu înțeleg ce se întâmplă cu micuțul lor și ce pot face pentru a-l liniști. În acest articol ne propunem să explorăm secretele și provocările din spatele colicilor sugarului, vom analiza posibilele cauze și vom oferi soluții practice pentru a trece mai ușor prin această etapă cu care se confruntă mulți părinți.

Ce sunt colicile și cum să le recunoști?

Colicile abdominale înseamnă dureri intestinale cu caracter de crampe. În perioada de sugar, acestea apar sub forma unor episoade de plâns intens și prelungit, agitație fără un motiv anume (foame sau scutec plin) și fără alte simptome asociate. Acești copii sunt de altfel sănătoși, au scaune normale, se hrănesc și cresc corespunzător. Colicile apar de obicei în primele săptămâni de viață, ating un apogeu în jurul vârstei de 6 săptămâni, încep să se reducă treptat după 3-4 luni și dispar de la sine după 6 luni. Episoadele se instalează în a doua parte a zilei, în special seara, la aproximativ aceeași oră. Bineînțeles, nu toți bebelușii prezintă colici, iar intensitatea lor diferă de la un caz la altul, în funcție de severitatea lor și sensibilitatea fiecărui copil. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, colicile respectă “Regula lui 3″, adică țin aproximativ 3 ore, apar de cel puțin 3 ori pe săptămână și durează cel puțin 3 săptămâni.

Dacă bebelușul dumneavoastră are colici, puteți observa următoarele simptome:

• Plăns mai intens și mai ascuțit decât cel obișnuit;
• Plâns greu de calmat;
• Stare de agitație extremă, chiar și după ce plânsul a încetat;
• Somn neliniștit;
• Înroșirea feței;
• Pumnii strânși, picioarele adunate pe burtică, spatele arcuit, abdomenul încordat;
• Refuzul alimentației;
• Eliminarea multor gaze (flatulență, eructații).

De ce apar colicile?

Cauza exactă pentru care apar colicile abdominale la sugar nu este încă știută. Se presupune că o acumulare de factori (alimentari, biologici și psihologici) ar contribui la instalarea acestor episoade, și anume:

• dezvoltarea incompletă a sistemului digestiv care duce la o digestie dificiliă;
• un dezechilibru al bacteriilor sănătoase de la nivelul intestinului;
• organismul imatur al sugarului poate să nu tolereze inițial toate componentele din lapte;
• tehnica de alăptare incorectă, cu ingestia unei cantități mari de aer în timpul meselor, care duc la distensia abdominală;
• supraalimentația sau alimentația insuficientă;
• lipsa eructării după fiecare masă;
• diversificarea incorectă, înainte de 4-6 luni de viață;
• hipersensibilitatea bebelușului la factori externi;
• stresul și anxietatea părinților, care se transmite inevitabil la copil.

Colicile pot apărea indiferent de sexul copilului, de momentul nașterii (prematur / la termen), de modul de hrănire al bebelușului (lapte matern / lapte praf) sau de alimentația mamei. În schimb, copiii ai căror mame fumează pe parcursul sarcinii sau alăptării sunt mai predispuși la a dezvolta colici.

Ce puteți face pentru bebelușul dumneavoastră?

Deși poate fi destul de greu de realizat, un prim pas extrem de important este ca părinții să își păstreze calmul. Acest lucru poate fi ușurat prin reamintirea faptului că perioada colicilor este o etapă normală din viața unor sugari și că aceste trec de la sine, fără a fi necesare medicamente. Acestea nu sunt periculoase, nu duc la complicații, nu afectează dezvoltare corespunzătoare a micuțului și nu lasă urmări pe termen lung. Alte măsuri practice pe care le puteți lua pentru a ameliora sau preveni episoadele de colici sunt:

• tehnica adecvată de hrănirea, poziționare corectă la sân, prindere corectă a mamelonului și areolei mamare, poziționare corectă a biberonului, astfel încât gătul și tetina să fie pline cu lapte, fără aer;
• asigurați-vă că bebelușul eructează după fiecare masă;
• evitarea fumatului și consumului de alcool al mamei;
• dieta echilibrată și odihna mamei, fără excese sau restricții alimentare;
• masajul circular pe burtică, de la dreapta la stânga (în sensul acelor de ceasornic) sau gimnastică ușoară cu flexia repetitiva a coapselor pe abdomen poate ajuta la eliminarea gazelor acumulate în intestin. Faceți aceste mișcări preventiv, înainte de a se instala episodul de colici;
• așezarea copilului pe burtică și masajul pe spate poate de asemenea contribui la eliminarea gazelor;
• așezarea copilului cu fața în jos, pe burta mamei;
• dacă bebelușul acceptă, hrănirea la sân poate ajuta la oprirea plânsului;
• plimbările prin casă sau în aer liber, o baie caldă sau zgomotul alb pot liniști copilul;
• administrarea probioticelor sau a picăturilor care reduc balonarea pot fi de ajutor, dar sunt puține dovezi că ar contribui la o ameliorare semnificativă a colicilor;
• formulele de lapte praf special concepute pentru bebelușii cu colici pot fi de ajutor, dar nu uitați că cea mai bună hrană pentru un sugar este laptele de mamă;
• nu legănați excesiv copilului pentru calmarea plânsului deoarece aceste mișcări exagerate pot duce la leziuni ale creierului.

Bineînțeles, fiecare copil este unic și ceea ce funcționează pentru unul poate să nu funcționeze pentru altul. Aveți răbdare și încercați mai multe metode care ar putea fi potrivite pentru micuțul dumneavoastră.

Când ar fi indicat să apelați la un specialist? 

Dacă aveți îndoieli că episoadele de plâns și agitație ale copilului sunt cauze de colici sau ați încercat numeroase metode de a-l liniști, fără succes, apelați la medicul de familie sau medicul pediatru. Acesta vă poate recomanda efectuarea unor analize pentru a exclude alte cauze ale episoadelor descrise, dar de cele mai multe ori, diagnosticul de colici abdominale este unul clinic, care nu necesită investigații. De asemenea, specialistul vă poate recomanda administrarea de probiotice, picături pentru reducerea gazelor intestinale sau în anumite situații, schimbare formulei de lapte praf. Alte motive pentru care ar trebui să vă adresați unui medic sunt:

• dificultăți de alimentație ale copilului;
• creșterea necorespunzătoare în greutate;
• colici care nu se ameliorează după vârsta de 4 luni;
• episoade de plâns asociate cu alte simptome (febră, vărsături, diaree).

În concluzie, colicile sugarului pot fi o adevărată provocare pentru părinți, iar impactul lor asupra stării emoționale și fizice poate fi copleșitor. În timp ce cauzele exacte ale colicilor nu sunt pe deplin înțelese, există unele strategii care pot ajuta la gestionarea acestei etape, de la tehnici de relaxare, la modificări de alimentație și crearea unui mediu calm pentru bebeluș. Este important să reținem că sunt o problemă comună și tranzitorie, care, de obicei, se rezolvă pe măsură ce copilul crește. În acestă perioadă solicitantă este esențial să aveți grijă de sănătatea și bunăstarea proprie, să fiți răbdători și încrezători în abilitățile dumneavoastră de părinte și să nu ezitați să cereți sprijin de la profesioniști, cum ar fi pediatrii, consultanții în alăptare sau psihologi.