În ciuda faptului că este deseori trecută cu vederea sau subestimată, constipația la copii poate fi o adevărată problemă, care afectează confortul fizic și starea generală de bine ale micuților. De la sugari până la adolescenți, constipația poate apărea la orice vârstă, iar gestionarea ei poate necesita o abordare atentă și de lungă durată. În acest articol, ne propunem să explorăm cauzele, simptomele și soluțiile disponibile pentru a face față acestei probleme de sănătate. 

Ce înseamnă constipația și cum să o recunoști?

Constipația este evacuarea dificilă, uneori dureroasă și/sau cu frecvență mai redusă (mai puțin de 3 ori pe săptămână) a unor scaune de consistență crescută. Din această definiție se poate înțelege că, pe lângă frecvența defecațiilor, este foarte important modul în care sunt eliminate scaunele. Astfel că, unii bebelușii pot avea scaun după fiecare masă, un scaun la 2-3 zile sau chiar o dată pe săptămână, dar atât timp cât evacuarea se face cu ușurință, fără disconfort, tranzitul intestinal al acestor sugari poate fi considerat normal.

Pe lângă cele de mai sus, copilul tău mai poate prezenta următoarele simptome:

• dureri abdominale, sub formă de crampe, ameliorate după defecație;
• iritabilitate;
• balonare;
• apetit alimentar redus;
• scaune în cantitate redusă, tari (scibale), uneori alternând cu scaune voluminoase;
• scaune cu firicele de sânge (în caz de apariție a fisurilor anale);
• adoptarea unor poziții bizare care favorizează retenția materiilor fecale (încordarea feselor, ridicarea pe vârfuri, încrucișarea picioarelor etc.) sau refuzul de a se așeza pe toaletă.

Tipuri de constipație

În funcție de durata simptomelor:

1. Constipația acută – durează câteva zile și este autolimitată;
2. Constipația cronică – simptomele menționate persistă de peste 2 săptămâni.

În funcție de etiologie:

1. Funcțională: peste 95% din cazurile de constipație; de multe ori nu are o cauza identificabilă; este declanșată de diverși factori care produc o tulburare de motilitate cu încetinirea contracțiilor colonului;
2. Organică: este rezultatul unor condiții medicale subiacente sau a anumitor anomalii structurale care afectează capacitatea normală a colonului de a elimina scaunele (megacolon congenital, malformații ale anusului sau rectului, paralizii cerebrale, hipotiroidism, calciu seric crescut, intoxicație cu vitamina D, alergii alimentare precum alergia la proteinele laptelui de vacă sau la gluten etc.).

Factori care favorizează constipația funcțională

Este important, ca părinte, să cunoști factorii care pot contribui la instalarea sau intensificarea constipației, pentru a putea lua măsuri preventive care să împiedice apariția disconfortului intestinal al micuțul tău:

• istoric familial de constipație;
• antrenamentul la oliță/toaletă început prea devreme sau cu presiune exagerată din partea părinților;
• amânarea repetată a defecației; 
• episod dureros de eliminare a materiilor fecale, care a declanșat frica și reținerea de la defecație;
• alimentația: consum insuficient de lichide și/sau fibre, consum excesiv de lactate, paste, orez, produse de panificație, dulciuri;
• sedentarismul;
• schimbări de rutină: începutul școlii/grădiniței, călătoriile etc.;
• probleme emoționale: stresul școlar, schimbarea domiciliului, conflicte în familie etc.;
• tulburări psihiatrice: anxietate generalizată, ADHD, autism etc.;
• unele medicamente: suplimente cu fier, tratamente împotriva tusei, antidepresive etc. 

Ce complicații pot apărea?

Deși constipația nu este o afecțiune gravă, dacă este ignorată sau tratată superficial, ea se poate complica inclusiv la vârste tinere, astfel:

• fisuri anale asociate cu sângerări, amplificarea durerii și a fricii de defecație;
• incontinență fecală;
• hemoroizi;
• prolaps rectal;
• infecții urinare.

Diagnostic 

Diagnosticul de constipație funcțională se stabilește printr-un simplu consult medical, care include evaluarea atentă a simptomelor și un examen fizic complet. În unele cazuri, ecografia abdominală poate fi utilă pentru a evidenția eventuala dilatare a colonului. Când există simptome sau semne clinice care sugerează o cauză organică, pe lângă ecografia abdominală, medicul poate solicita efectuarea suplimentară a unor investigatii imagistice (radiografie abdominală, teste de motilitate), de laborator (hormonii tiroidieni, nivelul calciului seric sau al vitaminei D etc.) sau chiar biopsie rectală.

Tratament

Pentru tratamentul constipației funcționale este esențial să fii conștient de situațiile care pot declanșa sau agrava constipația copilului tău, să recunoști comportamentele sale de reținere a materiilor fecale și să ai o atitudine pozitivă, lipsită de judecată. Un prim pas constă în crearea obiceiului de defecație într-un mediu liniștit și confortabil. Punerea copilului pe oliță/toaletă, la 5-15 minute după masă, la aproximativ aceeași oră în fiecare zi, fără a-l forța, este crucială. Sprijinirea picioarelor pe un scăunel poate facilita o poziție mai relaxată.

Ulterior, trebuie să te asiguri că micuțul tău consumă suficiente fibre (legume și fructe proaspete, cereale, leguminoase) și lichide negazoase. Dacă nu se poate obține aportul normal, medicul îți poate recomanda suplimente alimentare bogate în fibre. De asemenea, este foarte important să-ți încurajezi copilul să facă mișcare zilnic.

Bineînțeles, sunt cazuri, în special cele neglijate, în care este necesar tratamentul medicamentos cu laxative. În unele situații, medicul poate indica pentru început efectuarea unor microclisme evacuatorii sau utilizarea supozitoarelor cu glicerină timp de câteva zile, după care se trece la tratamentul de întreținere care poate dura luni de zile, în funcție de severitatea constipației. Pe măsură ce toate simptomele legate de acesta dispar, dozele de laxative vor fi reduse treptat, până când tratamentul va fi oprit complet. Este important de menționat că stoparea medicației înainte de atingerea acestui obiectiv poate duce la reapariția problemelor de tranzit, iar tratamentul cu laxative corect efectuat nu are urmări pe termen lung. De asemenea, utilizarea repetată și de lungă durată a clismelor sau a supozitoarelor cu glicerină este contraindicată.

Desigur, în cazul constipației de cauză organică, manifestările vor înceta odată cu tratarea afecțiunii subiacente. 

În concluzie

Constipația la copii poate fi întâlnită într-o varietate de situații și poate avea cauze multiple, precum alimentația, hidratarea, nivelul de activitate fizică sau chiar factori emoționali, iar gestionarea ei poate necesita o abordare atentă și individualizată. Deși poate părea o temă neplăcută sau mai puțin importantă, conștientizarea, înțelegerea și tratarea ei cu seriozitate de către părinți sunt esențiale pentru a asigura sănătatea și bunăstarea copiilor.