În medicină, urgența înseamnă o alterare gravă a stării de sănătate, apărută ca urmare a unei boli acute sau acutizarea unei boli cronice preexistente, care poate pune viața în pericol și pentru care este absolut necesară intervenția medico-chirurgicală promptă. În multe dintre compartimentele/unitățile de primiri urgențe (CPU/UPU) din țara noastră și nu numai se prezintă un număr foarte mare de pacienți, în condițiile unui personal medical de cele mai multe ori insuficient. De aceea, ar fi bine ca părinții să cunoască situațiile în care este important să se prezinte cât mai repede cu copilul la urgențe și la ce să se aștepte odata ajungi acolo, astfel încât să poată lua cea mai bună decizie pentru copilul lor, evitând totodată supraaglomerarea acestor servicii.

Care sunt urgențele întâlnite în pediatrie?

După cum spuneam mai sus, există cazuri critice în care un consult medical de urgență este imperios necesar. Bineînțeles, aceste situații depind foarte mult de vârsta copilului și de starea lui anterioară de sănătate. De exemplu, un sugar, în special în primele 3 luni de viață este mai vulnerabil, se deshidratează mai ușor și are un risc mai mare de a dezvolta complicații. De asemenea, este important de știut că, dacă starea copilului nu este gravă, vă puteți adresa medicului de familie, centrelor de permanență din orașul dumneavoastră sau puteți apela la servicii medicale de callcenter. Dacă copilul dumneavoastră se află în una din următoarele situații, prezentați-vă imediat cu el la spital:

• convulsii, chiar dacă acestea s-au oprit de la sine;
• copilul respiră greu sau geme, inclusiv în somn;
• răgușeală și stridor (respirație șuierătoare), mai ales dacă copilul se învinețește la față, buze sau prezintă respirație dificilă;
• febră mare (peste 39 de grade celsius) asociată cu alte simptome (erupție cutanată, tuse, dureri mari de cap sau de burtă etc.); este important de știut că, de cele mai multe ori, în primele 24-48 de ore de la apariția febrei nu se poate identifica cauza pentru care acesta apare, în special în absența altor semne sau simptome;
• vărsături numeroase, eventual însoțite de diaree, mai ales dacă copilul nu se poate hidrata și alimenta corespunzător, pot duce la deshidratare severă (copil apatic, care nu poate fi trezit din somn, care nu a urinat în ultimele 8 ore);
• intoxicații accidentale sau ingestie voluntară de medicamente în doze mari, droguri, soluții de uz casnic (detergenți), ingestie de corp străin;
• traumatise sau accidente;
• mușcătură de animal.

Care este timpul de așteptare în compartimentul/unitatea de primiri urgențe?

Uneori este posibil ca numărul copiilor care se prezintă în urgențe să depășească posibilitățile de preluare a acestora de către cadrele medicale. În astfel de situații, se va folosi protocolul de triaj. Mai exact, o persoană cu pregătire specifică în acest sens (medic sau asistent medical) va stabili care sunt pacienții aflați într-o stare mai gravă și care vor fi consultați cu prioritate. În ordinea descrescătoare a gradului de urgență, copilul poate fi încadrat în una din următoarele categorii, fiecare având acordat un anumit timp de așteptare:

1. Nivelul I – resuscitare (codul roșu): pacientul prezintă semne de urgență majoră și necesită intervenţie salvatoare de viaţă. Timpul maxim de așteptare: 0 minute.

2. Nivelul II – critic (cod galben): pacientul se află într-o situaţie cu risc major, cu potențial de agravare a stării de sănătate dacă nu sunt este tratat prompt. Timpul maxim de așteptare: 15 minute.
3. Nivelul III – urgent (cod verde): pacient cu funcții vitale stabile (respirație, tensiune arterială, puls), dar care necesită două sau mai multe resurse (teste de laborator, administrare de medicamente, diverse proceduri). Timpul de așteptare: 60 de minute.
4. Nivelul IV – non-urgent (cod albastru): pacient stabil care necesită o singură resursă. Timpul de așteptare: 120 de minute.
5. Nivelul V – consult (cod alb): pacienti care nu necesită asistență medicală de urgență și nicio resursă. Timpul de așteptare: 240 de minute.

Este important să știți că triajul este un proces continuu, pacienții fiind reevaluați periodic, deoarece codul de triaj se poate schimba pe parcursul timpului de așteptare.

Ce investigații se pot face în urgență?

Scopul în urgențe este consultul și stabilizarea cât mai rapidă și eficientă a copilului, astfel încât acesta să poată fi trimis în siguranță pentru internare sau cu recomandări de tratament la domiciliu. De aceea, investigațiile care pot fi efectuate sunt cele necesare pentru a rezolva situațiile grave, amenințătoare de viață, nu sunt foarte amănunțite și trebuie folosite cu discernământ, în funcție de starea clinică și simptomele pacientului. În general, acestea pot fi: monitorizare funcțiilor vitale (respirație, puls, tensiune arterială), analize de sânge pentru a vedea funcția rinichilor, a ficatului, prezența sindromului inflamator, gradul de deshidratare, examen de urină sau scaun, investigații imagistice (EKG, ecografie, radiografie sau chiar CT). 

Cum să vă pregătiți înainte de a vă prezenta cu copilul în urgențe?

Dacă ați decis să vă prezentați cu copilul la CPU/UPU, ar fi indicat să aveți la dumneavoastra următoarele documente: 

• cartea de identitate a părintelui;
• certificatul de naștere/cartea de identitate a copilului;
• documente medicale anterioare, în special în cazul copiilor cu boli cronice;
• carnetul de vaccinări.

Nu este necesar bilet de trimitere de la medicul de familie. De asemenea, este posibil ca în urma consultului medical și a analizelor efectuate, medicul să decidă internarea pacientului în spital, pentru investigații suplimentare, diagnostic și tratament de specialitate. Aceasta înseamnă, de cele mai multe ori, că veți rămâne cu copilul în spital pentru cel putin 48 de ore, în funcție de evoluția lui. De aceea, dacă timpul și stare micuțului vă permite, ar fi util ca înainte să plecați de acasă să vă pregătiți un mic bagaj care să conțină câteva haine de schimb, produse de igienă, medicamentele copilului dacă acesta urmează un tratament la domiciliu.

Ce puteți face după ce ați ajuns la spital?

O dată ajunși în sala de așteptare, vă recomand să purtați o mască, să păstrați pe cât posibil distanța față de restul pacienților, să țineți copilul alături sau în brațe, fără a-l lăsa să atingă suprafețele din jur, pentru a evita transmiterea microbilor. Mulți copii devin mai cooperanți atunci când primesc explicații despre ce urmează să se întâmple, de aceea vă încurajez să le spuneți că vor fii consultati, că este posibil să se facă niște analize, toate acestea pentru ca ei să fie din nou sănătoși și fericiți. Înarmați-vă cu răbdare. După cum ați văzut mai sus, de cele mai multe ori pacienții vor fi preluați în funcție de codul de triaj. De asemenea, în urgențe situația se poate schimba de la un minut la altul, pot apărea cazuri grave care vor fi prioritizate, ceea ce va duce la creșterea timpului dumneavoastră de așteptare.