Colesterolul, cunoscut și sub denumirea de „ucigașul silențios”, este o componentă care se găsește în mod normal în sângele fiecăruia, cu funcții extrem de importante și cu roluri vitale în funcționarea optimă a organismului: structural – formarea de noi celule, metabolic – formarea vitaminei D, digestiv – intră în compoziția bilei ajutând la digestie.

Ce Este Colesterolul și Cum se Formează?

Formarea colesterolului este un proces intrinsec ce intră în atribuțiunile ficatului. Pe lângă această proporție, colesterolul ajunge în organism și în mod extrinsec, prin alimentele pe care le includem în dieta noastră de zi cu zi. Alimentele cele mai bogate în colesterol sunt carnea roșie (porc, vită, miel), organele (ficatul), lactatele obținute din lapte integral și chiar grăsimile vegetale saturate precum: uleiul de cocos sau de palmier. Pe langă aportul în sine, alimentele bogate în colesterol pot determina chiar și ficatul să formeze și mai mult colesterol, susținând practic un cerc vicios.

Tipuri de Colesterol și Rolurile Lor

Sub umbrela colesterolului total se adăpostesc de fapt mai multe tipuri de colesterol, dintre care cel care acaparează cea mai mare atenție este așa-zisul colesterol rău sau LDLc (low-density lipoprotein). De ce este el atât de studiat și de relevant? Pentru că reprezintă fracția de colesterol care adună excesul de grăsimi de la ficat și îl transportă via vasele de sânge în tot organismul, fiind asociat cu formarea la nivelul pereților vaselor de sânge arteriale a plăcuțelor de grăsime. Aceste plăcuțe se pot dezvolta progresiv determinând îngustarea vaselor de sânge cu scăderea cantității de sânge ce poate circula prin vasele respective, ducând în final la creșterea riscului cardiovascular de evenimente majore (din păcate unele chiar și fatale) cum ar fi infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral.

Riscul Colesterolului Ridicat

Riscul de evenimente majore crește exponențial cu valoarea efectivă a colesterolului rău. Semne de întrebare în ceea ce privește etiologia valorii crescute se ridică în momentul în care aceasta depășește 190 mg/dL mai ales la pacienți tineri și fără alți factori de risc cardiovasculari, lucru care sugerează că ar putea fi o problemă genetică (de exemplu hipercolesterolemia familială), iar pacientul trebuie îndrumat către efectuarea unui bilanț de investigații specifice.

Recomandări pentru Prevenirea și Reducerea Colesterolului Ridicat

Reducerea Aportului de Grăsimi Saturate

În primul rând, reducerea aportului de grăsimi saturate cum ar fi carnea grasă, untul, uleiul de cocos sau de palmier, precum și fast-food cu produse prăjite, dar și majoritatea produselor de patiserie (covrigi, merdenele, biscuiți, gogoși).

Consumul de Alimente cu Grăsimi Nesaturate și Fibre

Includerea în dieta de zi cu zi a alimentelor ce conțin grăsimi nesaturate: nucile, uleiul de măsline, uleiul de avocado, peștele (somon, macrou, păstrăv, ton), alimente bogate în fibre solubile: fructe, legume, semințe, nuci, leguminoase, chia, ovăz, orz, fasole, varză de Bruxelles.

Activitatea Fizică

Sportul este esențial pentru sănătate în general, dar și pentru menținerea valorilor colesterolului în limite normale. Recomandarea de activitate fizică regulată cu sesiuni zilnice de sport/exerciții fizice și un total de 150 minute de efort fizic pe săptămână ajută la controlul colesterolului, scăzând riscul de evenimente vasculare majore.

Menținerea unei Greutăți Sănătoase

Menținerea unei greutăți în limite normale (IMC sub 25 kg/mp, circumferința abdominală sub 94 cm la bărbat, respectiv 80 cm la femei) ajută pe de-o parte la scăderea valorilor colesterolului, precum și la menținerea acestora în limite normale.

Renunțarea la Fumat

Renunțarea la fumat ajută nu numai la scăderea valorilor colesterolului, ci și la scăderea riscului cardiovascular per-se – fumatul fiind factor de risc independent precum și principalul factor etiologic la pacienții de vârstă tânără (sub 50 ani) care suferă infarct miocardic acut.

Igiena Somnului

Ceea ce denumim igiena somnului reprezintă de fapt binecunoscuta recomandare de a valorifica intervalul orar 22:00-6:00 – esențial pentru refacerea și regenerarea organismului, cu scăderea per total a riscului cardiovascular și menținerea valorii colesterolului în limite normale.

Concluzie

Colesterolul este un marker ce ar trebui în mod uzual dozat cel puțin o dată pe an, iar riscul de evenimente cardiovasculare și respectiv indicația de intervenție în sensul implementării măsurilor igieno-dietetice și/sau introducerii tratamentului medicamentos hipolipemiant ar trebui judecate în contextul pacientului ca întreg, cu factorii de risc, dar și cu patologiile asociate.