Febra la copil este o cauză importantă de îngrijorare pentru părinți și unul dintre cele mai frecvente simptome cu care se confruntă pediatrul sau medicul de familie. Aproape toți copiii prezintă cel puțin un episod febril la un moment dat. De aceea, prin acest articol dorim să clarificăm de ce apare febra, cum se măsoară corect și ce puteți face pentru copilul dumneavoastră.

Ce este febra și care este rolul ei?

Febra este un răspuns normal organismului la o varietate de afecțiuni, cea mai frecventă fiind infecția. Apare atunci când termostatul corpului se resetează la o valoare mai mare decât cea normală. În general, febra înseamnă o temperatură de peste 38 de grade celsius, cu ușoare variații în funcție de modul de măsurare (intrarectal, bucal, axilar, la nivelul frunții sau urechii). Febra este un mecanism de apărare și are rolul de a scădea multiplicarea bacteriilor și virusurilor și de a accelera răspunsul sistemului imunitar. Pentru a limita pierderile de căldură și pentru a-și crește temperatura, organismul își contractă vasele de sânge din periferie și își amplifică activitatea musculară, ceea ce duce la creșterea consumul de energie. Acestea sunt mecanismele prin care apar simptomele asociate febrei: extremități reci, frison, dureri musculare, dureri de cap, indispoziție, senzație de oboseală, iritabilitate.

Cauze pentru care apare febra

Cea mai frecventă cauză de febră este infecția virală sau bacteriană (răceli, bronșiolite, pneumonii, gastroenterocolite, infecții urinare, otită medie). Alte cauze mai puțin frecvente pot fi: boli autoimune, deshidratare, reacții alergice la medicamente, vaccinuri, insolație etc.

Cum se măsoară corect temperatura la copii?

Există mai multe metode și dispozitive de măsurare a temperaturii corpului. Dintre acestea, termometrele digitale sunt cele mai precise, sunt ieftine, disponibile pe scară largă și nu au risc de intoxicație precum termometrele cu mercur. Ca modalități de măsurare, există următoarele posibilități:

Temperatura rectală:

• cea mai precisă metodă;
• recomandată pentru sugari și copii mici;
• copilul poate fi așezat pe burtă sau pe o parte, cu genunchii flexați;
• pe vârful termometrului se poate aplica o cantitate mică de vaselină;
• introduceți cu grijă termometrul în rect până când vârful argintiu nu mai este vizibil (2 cm);
• țineți termometrul și copilul nemișcat până la semnalul sonor care anunță că măsurarea s-a încheiat.

Temperatura orală:

• metodă folosită la copiii mai mari (4-5 ani), care pot ține corect termometrul sub limbă;
• nu folosiți acestă metodă dacă copilul a consumat o mâncare sau o băutură caldă sau rece în ultimele 30 de minute;
• nu folosiți același dispozitiv pentru măsurarea orală și rectală;
• spălați termometrul cu apă rece şi săpun;
• așezați vârful termometrului sub limbă orientat spre spate;
• spuneți copilului să țină buzele închise în jurul termometrului;
• nu lăsați copilul nesupravegheat.

Temperatura axilei:

• metoda recomandată pentru sugari și copii mici;
• puneți vârful termometrului în axila uscată a copilului;
• asigurați-vă că acesta atinge pielea și nu îmbrăcămintea;
• mențineți strâns termometrul în acestă poziție.

Temperatura urechii:

• acuratețe mai scăzută;
• dacă copilul a fost afară, așteptați 15 minute înainte de măsurare;
• trageți ușor înapoi și în sus pavilionul urechii înainte de a introduce termometrul.

Temperatura frunții:

• acuratețe mai scăzută;
• unele dispozitive trebuie mișcate de-a lungul frunții, altele folosesc un senzor infraroșu și nu necesită atingerea copilului.

Nu este corect să estimăm temperatura prin simțirea pielii unui copil, deocarece va fi în mare măsură influențată de temperatura persoanei care simte pielea copilului. Este de menționat că temperatura unui individ variază de-a lungul zilei și crește cel mai mult pe parcursul serii (orele 17-20).

Tratamentul febrei în pediatrie

Tratarea febrei este un subiect controversat. Deși febra este un semn bun, fiind dovada faptului că organismul luptă împotriva infecției, mulți părinți se îngrijorează, crezând că febra este un criteriu de gravitate a bolii. Nivelul temperaturii nu este neaparat cel mai bun indicator după care să ne ghidam, mai ales dacă micuțul are o stare bună, este activ, se joacă, bea lichide. Astfel, tratamentul febrei nu este întotdeauna necesar, dar poate fi de ajutor pentru copilul care prezintă disconfort. În schimb, în cazul unui copil cu o problemă medicală anterioară, cum ar fi boli de inimă, boli ale plămânilor sau ale sistemului nervos, este recomandat să scădem febra.

Medicamentele antitermice pot reduce disconfortul copilului, scăzând temperatura cu 1-1,5 grade celsius. Acestea nu se administrează profilactic și trebuie întrerupte dacă simptomele asociate febrei s-au ameliorat (iritabilitate, apatie, dureri musculare). Paracetamolul sau ibuprofenul sunt antitermice cu moduri de acțiune diferite, pot fi administrate de maxim 4 ori pe zi fiecare, în funcție de necesitate și trebuie evitate la sugarii sub 3 luni. Dozele se calculează, de preferat în funție de greutatea copilului. Alternarea paracetamolului cu ibuprofenul la 4 ore poate fi necesară, dar necesită atenție sporită, deoarece există riscul de a administra o doză greșită a unuia sau altuia dintre medicamente. Metamizolul face parte din altă clasă de antitermice, care se poate folosi între cele 4 ore sau când dozele de ibuprofen și paracetamol s-au epuizat. Medicamentele vor intra în acțiune după 30-60 de minute, astfel că scăderea temperaturii poate dura. Aspirina poate provoca o boală rară, dar gravă în rândul copiilor și adolescenților, cunoscută sub numele de sindrom Reye și nu se recomandă la această categorie vârstă. Febra nu necesită întotdeauna tratament antibiotic, ea fiind cauzată de cele mai multe ori de infecții virale.

Alte măsuri generale pe care le puteți face pentru copilul dumneavoastră:

• mențineți temperatura în casă în jur de 20-21 de grade celsius;
• îmbrăcați copilul lejer;
• febra crește riscul de deshidratare, astfel, copilul trebuie încurajat să bea o cantitate adecvată de lichide;
• aplicarea de comprese umede (apa trebuie să fie ușor mai rece decât temperatura corpului) pe frunte, încheietura mâinii și glezne. Nu recurgeți la frecții cu alcool deoarece acesta se poate absorbi în piele și este toxic.

Un copil cu temperatură normală în ultimele 24 de ore se pot întoarce în colectivitate.

Convulsiile febrile

Convulsiile febrile pot apărea la un copil între șase luni și cinci ani, cu o temperatură mai mare 38 de grade celsius și se manifestă de obicei în prima zi de febră. Copiii care au mai avut convulsii febrile sau care au un părinte/frate cu acest diagnostic sunt mai expuși riscului de a avea astfel de manifestări. Deși crizele se pot repeta nu vor apărea neapărat la aceeași temperatură. Acestea sunt înfricoșător de privit de către părinți, dar nu provoacă leziuni ale creierului, nu afectează inteligența și nu înseamnă că pacientul are epilepsie.

Convulsiile febrile pot fi:

• Simple – cele mai frecvente, se manifestă prin pierderea cunoștinței, zvâcniri ritmice ale corpului și durează maxim 15 minute. După criză, copilul poate fi confuz sau somnoros, dar nu are slăbiciuni ale membrelor.
• Complexe – mai puțin frecvente, se manifestă doar pe o partea a corpului, pot apărea mai multe crize într-o zi, cu o durată mai mare de 15 minute. După criză, copilul poate rămâne cu o slăbiciune temporară la nivelul unui braț sau picior.

Un copil care prezintă convulsii, indiferent că apar sau nu într-un context febril, trebuie consultat cât mai repede de către un medic, pentru a determina cauza acestora. După o criză febrilă simplă, majoritatea copiilor nu trebuie să rămână în spital. Părinții vor fi învățați să administreze tratament la domiciliu în cazul convulsiilor care durează mai mult de 5 minute. De cele mai multe ori, tratamentul pentru prevenirea recidivelor nu este necesar, iar administrarea de medicamente antitermice pentru prevenirea febrei nu este recomandată la un copil fără febră, deoarece nu reduc riscul unor viitoare crize.

Ce puteți face dacă sunteți martorii unui copil care convulsionează?

1. așezați copilul pe o parte, fără să încercați să-i opriți mișcările;
2. nu puneți nimic în gura copilului;
3. fiți cu ochii pe ceas pentru a putea aproxima durata crizei;
4. sunați la 112.

Când să mergeți cu copilul la medic?

În cele mai multe cazuri, un copil cu febră poate fi tratat acasă. Cu toate acestea, este important ca părinții să știe când să își ducă copilul la medic:

• sugarii mai mici de 3 luni cu febră, indiferent de starea lor generală. Aceștia au o capacitate scăzută de a-și regla temperatura corpului și un risc mai mare de infecții din cauza imunității slabe și a schemei de vaccinare incomplete. În plus, nu trebuie să primească antitermice numai la recomandarea unui medic.
• febră peste 38 pe durată mai mare de 3 zile și iritabilitate, indispoziție, refuzul lichidelor. De cele mai multe ori, în primele 24-48 de ore de la apariția febrei nu se poate identifica cauza pentru care acesta apare, în special în absența altor semne sau simptome;
• febră recurentă mai mult de 5 zile, fără alte simptome;
• copii care au febră și alte simptome: erupție cutanată, dureri de cap, durere de ureche, tuse, respirație dificilă, vărsături și diaree;
• temperatură este mai mare de 40 de grade celsius;
• convulsii febrile;
• copii care au febră și o altă afecțiune cronică (boli de inimă, cancer, lupus etc.).

În concluzie, febra este de cele mai multe ori un aliat al organismului, căruia ar trebui să îi oferim șansa de a-și exercita efectele benefice și să nu încercăm să o scădem cu orice preț. Cu alte cuvinte, ar trebui să tratăm copilul, nu gradele înregistrate de termometru. Cauzele cele mai frecvente ale febrei sunt infecțiile virale. O complicație îngrijorătoare pentru părinți, dar nu neapărat periculoasă, sunt convulsiile febrile, care, alături de alte situații menționate mai sus reprezintă motive întemeiate de a merge cu copilul la medic.