Fumatul pasiv, adesea neglijat sau subestimat, s-a dovedit în ultimii ani a fi o problemă majoră și alarmantă, în special pentru copii. Cu toate că nu sunt ei înșiși fumători, micuții dumneavoastră sunt profund afectați de fumul de tutun inhalat în prezența părinților sau altor persoane care fumează în jurul lor. Având un impact

devastator asupra sănătății lor, fumatul pasiv la copii a devenit o preocupare majoră pentru medici și este recunoscut ca o amenințare subtilă, dar puternică, pentru viitorul sănătos al micuților pacienți.

Fumatul pasiv sau fumatul la mâna a doua

Fumatul pasiv sau fumatul la mâna a doua înseamnă inhalarea fumului de tutun din mediu, care rezultă atât din expirul persoanei care fumează cât și de la capătul aprins al unei țigări. Acest fum conține sute de substanțe cu efecte toxice și cancerigene pentru organismul uman și rămâne în aer timp de 2-3 ore, chiar și în încăperile aerisite. Astfel, fumul persistă în cantități mari o perioadă lungă de timp, chiar dacă nu-l putem vedea sau mirosi.

Efectele fumatului pasiv la copii

Efectele fumului de țigară asupra copilului începe încă din viața intrauterină, indiferent dacă viitoarea mămică fumează activ sau pasiv. Pe parcursul sarcinii crește riscul de malformații, moarte intrauterină a bebelușului, retard de dezvoltare, greutate mică la naștere sau naștere prematură. În cazul mamelor care alăptează, fumatul activ sau pasiv reduce nivelul de prolactină din sânge, hormonul responsabil de secreția lactată, iar calitatea laptelui este alterată, având în vedere că diverse substanțe din fumul de țigară ajung în laptele matern. Cu toate acestea, consumul de tutun al mamei nu reprezintă o contraindicație pentru alăptare, acesta fiind în continuare o variantă mai bună pentru copil în comparație cu laptele praf.

Organismul unui copil este fragil, iar imunitatea și sistemul respirator sunt insuficient dezvoltate. Pentru a compensa imaturitatea plămânilor, un copil respiră mult mai frecvent (30-45 de respirații/minut la un sugar) comparativ cu un adult (12-18 respiații/minut). Efectul este simplu: cu cât o persoană respiră mai des, cu atât nivelurile substanțelor dăunătoare rezultate din fumul de țigară vor fi în concentrații mai mari în organismul acesteia. La o vârstă fragedă fumatul pasiv poate provoca probleme serioase de sănătate, inclusiv pe termen lung, precum:

• Crește riscul de moarte subită la sugar;
• Favorizează instalarea astmul bronșic;
• Crește frecvența infecțiilor respiratorii în copilărie (bronșite, bronșiolite, pneumonii);
• Scade funcția pulmonară; 
• Favorizează dezvoltarea otitelor;
• Crește riscul de cancer la copii (tumorile cerebrale, limfoamele, leucemii, cancer de ficat);
• Crește ricul de ADHD sau tulburare de spectru autist, deoarece la copii substanțele din fumul de țigară au efect toxic asupra sistemului nervos;
• Crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare în perioada copilăriei sau în viața de adult.

Fumatul la mâna a treia

Majoritatea fumătorilor cred că fumul de țigară nu îi va afecta pe cei apropiați dacă evită să fumeze în preajma lor, dar se pare că studiile au evidențiat prezența unui nou pericol și anume “fumatul la mână a treia”. Acesta se referă la contactul cu suprafețele care au întâlnit fumul de țigară și pe care s-au depus diverse substanțe reziduale. Astfel de suprafețe pot fi:

• haine;
• podele;
• covoare;
• draperii;
• canapele;
• mobilier;
• jucării;
• interiorul autovehiculelor;
• pereți etc.

Contactul poate să aibă loc și prin inspirul substanțelor rămase pe aceste suprafețe, care pot persista ani de zile. Reziduurile din fumul de țigară se pot combina cu alți factori poluanți din interiorul locuinței sau al automobilului (de exemplu praful) și să formeze noi compuși cu potențial toxic și cancerigen. Astfel, evitarea expunerii la fumatul la mana a treia, poate fi o adevărată provocare, mai ales dacă un membru al familiei fumează.

În concluzie, expunerea copilului la fumul de țigara, fie prin fumatul pasiv, fie prin contactul cu diverse suprafețe, poate avea consecințe importante asupra sănătății acestuia, atât pe termen scurt, căt și pe termen lung. Conștientizarea acestor riscuri este importantă pentru a putea lua măsurile necesare să asigure copilului un mediu sănătos pentru o creștere și dezvoltare optimă. Recomandarea este, bineînțeles, renunțarea la fumat, deoarece, după cum am văzut mai sus, fumul de țigară persită pe hainele și în părul unui fumător, iar aerisierea încăperilor sau a mașinii în care se fumează nu sunt o măsură eficientă.