Refluxul și boala de reflux gastroesofagian pot cauza anxietate și pot crește nivelul de stres în rândul părinților, afectând negativ calitatea vieții lor, precum și cea a copilului. În cele ce urmează vom explica ce înseamnă refluxul gastroesofagian, de ce apare, cum să îl recunoașteți și ce puteți face pentru copilul dumneavoastră.

Definiție

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN reprezintă trecerea involuntară a conținutului din stomac în esofag (organ cu rol în transportul alimentelor din cavitatea bucală, respectiv faringe, în stomac), cu sau fără regurgitări sau vărsături. Acest fenomen este de scurtă durată și apare în mod normal la orice individ, indiferent de vârstă, fără a afecta activitatea zilnică. În momentul în care refluxul este însoțit de simptome supărătoare sau de complicații, putem vorbi despre o BOALĂ DE REFLUX GASTROESOFAGIAN.

De ce apare refluxul și boala de reflux?

Pentru a înțelege simptomele și ce puteți face pentru a le ameliora, este necesar să înțelegeți cum apare refluxul. Astfel, sfincterul (mușchiul) inferior al esofagului insuficient dezvoltat, mișcările mai puțin eficiente ale esofagului și golirea lentă a stomacului permit conținutului gastric să ajungă în esofag. Acestea ne explică de ce sugarii, în special prematurii, sunt mai predispuși la a dezvolta reflux gastroesofagian. De asemenea, factorii care cresc presiunea din abdomen, cum ar fi obezitatea, reprezintă un risc pentru această afecțiune. În plus, unele obiceiuri sau alimente pot crește aciditatea gastrică și reduc eficiența sfincterului inferior al esofagului (grăsimi, dulciuri, alcool, fumat, unele medicamente). 

Simptome și complicații

Simptomele diferă în funcție de vârstă. În cazul sugarilor, regurgitarea este cea mai frecventă manifestare. Poate apărea și vărsătura, uneori în cantități crescute, chiar în jet.  Spre diferență de vărsături, regurgitările se produc brusc, fără efort, de obicei în cantități mici și sunt mai accentuate imediat după masă. Devin mai frecvente în a 3-a săptămână de viață, ating un vârf la vârsta de 4 luni, ulterior se reduc progresiv. La un an, majoritatea cazurilor nu mai prezintă simptome, în special datorită faptului că sugarul începe să stea în picioare. Unii copii pot avea 4 sau mai multe episoade de regurgitare pe zi, dar adesea acestea nu influențează starea generală sau creșterea („happy spitters”).

La această vârstă pot apărea următoarele complicații:

• întârzierea creșterii și dezvoltării 
• iritabilitate, plâns excesiv, treziri nocturne, dificultăți de hrănire (sugarul înghite de câteva ori, ulterior devine agitat și refuză biberonul/sânul mamei)
• complicații respiratorii: tuse cronică, respirație șuierătoare, “larignită de reflux” manifestată prin răgușeală, pneumonie de aspirație, fenomene de apnee
• în cazul iritării esofagului se pot produce mici pierderi de sânge în tractul gastrointestinal, cu apariția anemiei.

În cazul copiilor mai mari și adolescenților, simptomul tipic este acela de senzație de arsuri în piept (pirozis). Mai pot apărea greață, gust acru mai ales dimineața, respirație urât mirositoare, arsuri sau dureri de stomac și se poate complica cu dificultăți de înghițire a alimentelor solide, tuse cronică, în special nocturnă, răgușeală, anemie prin deficit de fier, otite recurente sau eroziuni dentare.

Ce puteți face pentru a ameliora simptomele copilului dumneavoastră?

Este important de știut că cei mai mulți pacienți nu au nevoie de un tratament farmacologic, cele mai eficiente fiind metodele conservatoare, pe care le vom prezenta mai jos.

Ca părinte al unui sugar sau copil mic care se confruntă cu simptome de reflux gastroesofagian, puteți lua următoarele măsuri:

• fracționarea meselor prin creșterea numărului de mese pe zi și scăderea cantității de alimente administrate la o masa, pentru a evita supraalimentare și distensia exagerată a stomacului.
• utilizarea formulelor de lapte praf antiregurgitare sau adăugarea în formula de lapte praf inițială a unor produse care conțin agenți de îngroșare a laptelui, crescându-i consistența.
• după o masă de lapte, țineți copilul în poziție verticală timp de 20-30 de minute, așteptați producerea eructației, ulterior îl puteți așeza în decubit dorsal (culcat pe spate) sau lateral stâng și înclinat la 40 de grade. Un mod simplu de a obține această poziție este cu ajutorul unei perne plasată sub capul și umerii copilului.
• încurajarea alăptatului, deoarece sugarii hrăniți la sân au șanse mai mici de a dezvolta simptome ale refluxului gastroesofagian.

În ceea ce privește măsurile terapeutice la copilul mare și adolescent, acestea sunt asemănătoare cu cele recomandate la adult, și anume: evitarea alimentelor picante, grase, condimentate excesiv, a alimentelor care conțin cacao (ciocolată) sau mentă, renunțarea la sucuri carbogazoase, cafea, citrice, roșii. Este foarte importantă evitarea meselor copioase, mai ales înainte de somn, promovarea scăderii în greutate în cazul copiilor supraponderali sau obezi, interzicerea consumului de alcool sau tutun (inclusiv fumatul pasiv). Se recomandă îmbrăcăminte lejeră pentru a nu comprima abdomenul și bineînțeles, poziția de decubit dorsal (culcat pe spate) sau lateral stâng la 40 de grade în timpul somnului.

Când să vă adresați medicului pediatru?

În situația în care măsurile de mai sus nu sunt eficiente sau apar complicații, adresați-vă medicului pediatru care poate decide inițierea unui tratament medicamentos, cu scopu de a reduce aciditatea gastrică, a proteja mucoasa gastrică și esofagiană sau pentru a stimula evacuarea stomacului.

Concluzie

Refluxul gastroesofagian este extrem de frecvent și de cele mai multe ori este normal în primele luni de viață. Acesta nu ar trebui să afecteze creșterea copilului sau să producă simptome supărătoare și de obicei, se rezolvă de la sine până la vârsta de 1 an. Boala de reflux gastroesofagian este, în schimb, mult mai puțin frecventă. Măsurile conservatoare sunt cele mai importante și eficiente în gestionarea simptomelor, iar farmacoterapia ar trebui luată în considerare în cazul formelor mai severe de boală.

Dr. Mihăescu Raluca